marți, 6 octombrie 2020

Calcaiul lui Achile: angajatul

Inainte de pandemie mergeam "la Robert", un fel de nano restaurant plasat intr-o tentativa de oras cu vreo 10,000 de locuitori pe hartie (in oras, nici jumatate, poate nicio treime, ca-s plecati din tara).

 

 De cateva ori pe saptamana imi luam de acolo ceva junk food, dar foarte, foarte gustos... Doar ca intr-o zi, o angajata noua, agresiva in ton,  ridica preturile cu de la sine putere. Nu cu mult, dar cand te prizi ca patronul nu stie, te cam simiti inselat si luat de prost... Am incetat sa mai cumpar de acolo, iar peste nici doua luni patronul a dat faliment... Nu stiu daca neaparat din cauza ei. Acum e angajata la un fast-food deschis recent, iar daca se inchide si ala in cateva luni, atunci voi sti motivul.

 

De la un micro restaurant obisnuiam sa comand o pizza la pachet cam o data sau de doua ori pe saptamana. Lasam si ceva ciubuc pt a aprecia munca bucataresei, ca prea o nimerea la gust... Dupa cateva luni n-am mai comandat de acolo. Ultima data mi-a fost oferita o pizza in bataie de joc: doar ce sosisem sa comand si am fost intrebat daca nu vreau o pizza recent scoasa de la cuptor, ca trebuia sa vina persoana dupa ea si e posibil sa nu mai vina si... ca e fierbinte si... Am acceptat, mai ales ca ma cunosteau cei de acolo, lasam ciubuc si nu credeam ca se preteaza ei sa ma parleasca, am luat-o pe incredere, fara a deschide capacul cutiei, mai ales ca era aproape fierbinte (desi in mintea mea plutea o dilema)...

 

Cand am ajuns in parc si m-am asezat pe banca, surpriza..

 

Calcaiul lui Achile: angajatul

Nu m-a deranjat faptul ca a fost cam arsa (deh... se mai intampla, mai gresestte si bucatarul), ci ca, desi lasam ciubuc... pe angajat l-a durut in fund. Putea macar sa-mi spuna ca a copt-o  putin mai mult.

 

Nu m-am intors sa i-o aduc inapoi, n-am vrut sa-i zic patronului pentru a complica si mai mult situatia sau a face rau... am lasat-o asa. 

 

Dar n-o sa mai calc prin restaurantul ala.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu